joi, 19 ianuarie 2012

MANCARE SI/SAU CIORBA RAW

Una din retetele mele preferate din cartea Ligiei Pop, intitulata "Retete vegane fara foc" este: "Orez" cu legume. Este o minunatie de reteta  deoarece contine o bogatie de legume, care mai de care mai hranitoare, mai plina de substante active, care, odata intrate in organismul nostru, ne ajuta sa devenim mai plini de energie, mai sanatosi, mai tineri ... Plecand de la aceasta reteta si modificand pe ici, pe colo si folosind una dintre ideile inspirate de Doamna Elea Nita Ibrian, iata ce am obtinut:
"Orawz cu legume"
Ciorba de legume cu zeama de varza
Deci ....
MANCARE SI/SAU CIORBA DE LEGUME RAW VEGAN
Ingrediente:
- 1/2 conopida;
- 1/2 broccoli;
- 1/2 cana caju hidratat sau nu (eu il folosesc nehidratat);
- 3-4 rosii uscate conservate in ulei (sunt atat de delicioase);
- 1 ardei gras, de preferat rosu (poate fi si capia);
- zeama de la 1/2 lamaie;
- 1 morcov mediu/mare;
- 1 rosie mare sau 6-8 rosii cherry;
- 5-6 linguri seminte de floarea soarelui decojite si crude;
- 2 linguri seminte de canepa;
- sare neiodata;
- zeama de varza.

Tehnologie:
Se maruntesc pe rand, la robotul de bucatarie cu lama S: caju-ul, conopida (de consistenta orezului), broccoli, morcovul, ardeiul gras/capia si rosiile crude. Se pun intr-un castron mare. Se adauga rosiile uscate tocate, semintele de floarea soarelui, cele de canepa, zeama de lamaie si sarea neiodata dupa gust. Se amesteca bine si ...

fie ne oprim aici, fie facem (si) ciorba de legume, adaugand zeama de varza (aceasta idee excelenta am preluat-o din cartile Doamnei Elena Nita Ibrian) . Eu, de obicei, las o parte ca mancare, pe care o consum imediat, sau in cursul acelei zile, iar o parte o transform in ciorba de legume pe care o mananc fie a doua zi, fie in una din urmatoarele 7 zile... Zeama de varza are si proprietatea de a conserva hrana.
Va garantez ca ambele variante sunt absolut delicioase.
PS Vreau sa incerc si cu bors.
Pofta sanatoasa!
Cu drag,
Luciana

luni, 16 ianuarie 2012

Alacul

M-am gandit sa scriu cateva cuvinte si despre cerealele mai putin cunoscute in Romania (in ultimii ani mai ales), cum ar fi de exemplu alacul (Triticum aestivum), o cereala pe care eu am descoperit-o de-abia dupa ce am ajuns sa locuiesc in Germania - va spun sincer, ca pana acum 10 ani, nici nu auzisem vreodata cuvantul "alac" in limba romana... Tatal meu insa, isi aminteste ca in copilaria sa, se mai gasea o cereala numita "grausor de munte", care se pare ca este de fapt un alt nume al alacului.
In cercurile naturaliste din Germania, alacul se afla de multi ani la loc de mare cinste, in principal din doua motive:
1. alacul este o cereala care nu suporta ingrasamintele chimice, de aceea chiar si alacul care nu este bio, este totusi calitativ superior celorlalte cereale.
2. alacul este o cereala mult mai putin modificata de om (in comparatie cu graul de exemplu, care prin nenumarate incrucisari, nu mai are aproape nimic in comun cu graul care se cultiva cu doua mii de ani in urma), de aceea alacul  are o valoare nutritiva mai mare, este mult mai bun pentru sanatate.
Iar eu as mai adauga si motivul meu personal pentru care prefer eu sa fac pentru familia mea paine integrala de alac in loc de paine de grau: alacul este cereala brutarului incepator sau mai nepriceput, din alac ies toate mult mai bine, cu alac nu mi s-a intamplat niciodata sa dau gres cu ceva (in cazul graului, am la activ si cateva incercari complet ratate, pe care le-au putut consuma numai iepurasii nostri...). Iar daca mai subliniez si faptul ca faina integrala de alac este mai fina ca cea de grau, astfel incat aluatul facut din alac nu este atat de "aspru" ca cel din grau, cred ca deja v-am castigat de partea mea pentru urmatorul experiment din bucatarie.
Din pacate, alacul nu mai este cultivat aproape deloc in Romania, dar poate daca exista de acum cerere, va urma si oferta taranilor.... 
Eu cumpar alacul numai de la tarani bio pe care ii cunosc personal, este o diferenta ca de la cer la pamant - de la gust, pana la proprietatile de coacere (cum si cat creste aluatul!) - intre painea facuta din grauntele de la tarani si cea din graunte din comert (am o moara electrica si macin intotdeauna numai atat cat imi trebuie pentru ce urmeaza sa gatesc direct). Cat despre faina din comert, macinata si ambalata, ar trebui de fapt evitata, pentru ca i se adauga o gramada de aditivi: ca sa nu se rancezeasca (este mult mai perisabila ca faina alba), ca sa nu faca molii, ca sa nu se faca cocoloase,s.a.m.d.; dar stiu ca nu este usor de procurat mereu faina proaspata (bunica mea mergea la moara si macina intotdeauna UN SINGUR SAC de cereale, nu macina toate grauntele dintr-o data!), deci cei mai multi nu vor putea evita din pacate solutiile de compromis.
Alacul are si pentru consumatorii de hrana vie  o valoare deosebita, incolteste mult mai repede si mai usor decat graul, cu o singura conditie insa: inlaturarea cojilor care imbraca grauntele trebuie facuta cu o masina speciala, care sa nu lezeze germenele. Din pacate, cei mai multi producatori au masini industriale care nu mai pot asigura aceasta conditie, de aceea, de cele mai multe ori, alacul din comert nu mai incolteste!
Mai jos cateva fotografii comparative grau-alac:.
Asa pastrez eu alimentele, in borcanele de muraturi ale soacrei mele (care bineinteles ca nu mai pune muraturi de zeci de ani...). in stanga este alacul, in dreapta graul.
Graul are bobul mai scurt, cu capetele rotunjite. Alacul este lunguiet si are capetele ascutie (in dreapta grau, in stanga alac).
Grau
Alac



Daca se gaseste cinvea care ar dori sa reinceapa sa cultive alac in Romania (m-as bucura tare mult!), m-as oferi sa fac legatura cu producatori din Germania, de la care s-ar putea cumpara graunte, persoanele interesate imi pot scrie pe hranaviero@googlemail.com.